Lămâi rezistent la ger (Poncirus trifoliata) - 20cm

Lămâiul rezistent la ger, cunoscut sub denumirea științifică Poncirus trifoliata, este un arbust sau un mic copac foios, care poate crește până la 2-3 metri înălțime, având ramificații dense. Frunzele sale sunt verde-închis, iar între ele se găsesc spini de 3-5 cm lungime. Frunzele sunt dispuse în grupuri de câte trei. Florile albe înfloresc primăvara și la începutul verii, producând fructe de 4-5 cm în diametru, care sunt inițial verzi și devin galbene pe măsură ce se coc.

Poncirus trifoliata nu este o plantă veșnic verde, ci una foioasă, deși, datorită rezistenței sale la frig, uneori își pierde frunzele abia pe parcursul iernii.

Fructele lămâiului rezistent la ger diferă considerabil de lămâile vândute în magazine, fiind mai mici, cu un gust mai amar, conținând puțin suc și multe semințe.

În ceea ce privește utilizarea fructelor, acestea sunt potrivite, de exemplu, pentru prepararea gemurilor. Coaja fructului amintește ca gust de lămâia cunoscută, motiv pentru care mulți o folosesc rasă în prăjituri. Poate fi, de asemenea, unul dintre ingredientele de bază pentru siropuri.

Deși planta are o rezistență foarte bună la îngheț, este foarte sensibilă la cantități prea mici sau prea mari de apă. De asemenea, suplimentarea corespunzătoare a nutrienților este esențială, deoarece prezența redusă sau lipsa anumitor minerale poate duce la moartea plantei.

Planta necesită un sol bine drenat cu multe nutrienti și o locație însorită. Habitatul său natural sunt zonele montane din estul Chinei și Coreea. Este extrem de rezistentă la ger, suportând în general temperaturi de -20 grade Celsius, dar ocazional poate rezista și la -30 grade.

După anul 2-3 este tolerant la secetă odată ce este bine stabilit, dar beneficiază de udări regulate în perioada de creștere. Tăierea poate fi efectuată pentru a menține forma și a îndepărta ramurile moarte sau bolnave.

Dacă planta nu este menținută în condiții adecvate, precum și udarea insuficientă sau excesivă și lipsa nutrienților, aceasta va începe să se îngălbenească.

Deși fructele plantei sunt comestibile, aceasta este considerată mai degrabă o plantă decorativă și este recomandată celor care apreciază plantele deosebite și sunt pasionați de specii interesante. Îngrijirea sa necesită multă atenție și experiență, deoarece singura sa calitate remarcabilă este rezistența la frig, în timp ce, în primii ani, este o plantă destul de sensibilă!